• by Alexandra Tănăsescu
• August 20, 2021

foto cover: historic.ro

articol apărut preluat de pe Cultura la dubă

Casa de licitații Historic a anunțat ieri licitația George Enescu “Univers și creație”, chiar la 140 de ani de la nașterea compozitorului și cu câteva zile înainte de începerea Festivalului Internațional George Enescu.

Cercetătorul Institutului de Istorie a religiilor al Academiei Române, Eugen Ciurtin, dirijorul Gabriel Bebeșelea sau scriitorul Radu Vancu critică licitația și ridică mai multe semne de întrebare cu privire la autenticitatea sau proveniența lucrărilor.

Casa de licitații susține că întrunește toate condițiile legale pentru organizarea licitației.

„Historic” este aceeași casă care a organizat licitații cu manuscrisele lui Mircea Eliade.

Conform organizatorilor licitației, “George Enescu. Univers și creație” prezintă public, cu ocazia jubileului de 140 de ani de la nașterea compozitorului român (19 August), piese de o reală valoare precum partitura-manuscris a operei Oedipe: o filă ce cuprinde motivele principale ale operei, o vioară ce a fost primită de compozitor din partea familiei regale a României, fotografii cu dedicație sau inedite, manuscrise, corespondențe și documente personale“.

Prețul de pornire pentru “partitura-manuscris a operei Oedipe” este de 100.000 de euro, iar valoarea este estimată între 150.000 și 300.000 de euro. În descrierea din catalogul licitației se precizează că “partitura-manuscris a operei „Oedipe” este formată dintr-o filă, în care sunt prezentate laitmotivele lucrării, linia melodică pe care trebuie să o urmeze fiecare personaj, precum și un scurt rezumat al lucrării.”

Conform cercetătorului Eugen Ciurtin, manuscrisele complete ale operei Oedipe ar fi fost donate Muzeului Național George Enescu, prin urmare acesta se întreabă care este proveniența manuscriselor scoase acum la licitație.

“Cum e cu putință să anunți că vinzi manuscrisul „piesei“ Œdipe? Care manuscris? Un manuscris autograf complet? Acesta se păstrează în fonduri publice, e inalienabil, dacă inalienabil există în română, ceea ce poate fi o speranță deșartă. Sunt alte manuscrise colaterale Œdipe? Care?! De unde?! Ale cui?! Sursa lor consfințită, după moartea lui Enescu, este fondul bunului Romeo Drăghici, prietenul lui avocat, fostul director al Muzeului Enescu, unde le și donase firește.” – Eugen Ciurtin, cercetător

Dirijorul Gabriel Bebeșelea, interesat în mod special de descoperirea unor manuscrise autentice în biblioteci din întreaga lume, se arată și el revoltat de această situație.

“Aceste documente nu aparțineau statului român? Bunul prieten al lui Enescu și executor al testamentului său, Romeo Drăghici, fost director al Muzeului “George Enescu”, menționat ca provenient al acestor obiecte de licitație, n-a donat statului tot ce rămăsese de la marele compozitor?

De ce vioara lui Enescu, menționată în această licitație, nu apare în nici măcar o listă din vreo sursă bibliografică? Poate pentru că nu e a lui Enescu?!

Câte file are acea misterioasă partitură-manuscris de la Œdipe? E într-adevăr manuscrisul original? Hm! Și câte și mai câte întrebări…Dar cea mai importantă întrebare: aceste documente nu aparțineau deja statului? Iar aici mă refer strict la cele care au aparținut lui Enescu, nu și cele discutabile și disputabile, cum ar fi vioara trecută pe acea listă.” – Gabriel Bebeșelea, dirijor

În clipul de prezentare al licitației apare chiar o fostă directoare a Muzeului Național George Enescu, Ilinca Dumitrescu, pianistă și muzicolog, care ține să sublinieze “importanța acestei case de licitații, Historic, în peisajul cultural românesc.”

Despre presupusul manuscris Oedipe scos la licitație, aceasta precizează că el conține “câteva lucruri legate de premiera operei la Paris. Sunt anumite fragmente de text muzical și câteva indicații ale lui George Enescu, legate de mise-en-scène, foarte interesante pentru cei care se vor apleca în continuare asupra operei “Oedipe”.

În ceea ce privește vioara, conform casei Historic, este vorba despre un “model Joseph Guarnerius del Gesù, primită de George Enescu din partea familiei regale a României, atelierul fraților Wolff Kreuznach, 1885“. Pentru această piesă, prețul de pornire este 50.000 de euro, iar valoare este estimată între 75.000 și 100.000 de euro.

În catalog se mai regăsesc fotografii cu George Enescu, corespondență sau afișe de concert.

Cultura la dubă a solicitat un punct de vedere Ministerului Culturii. Iată răspunsul ministrului Bogdan Gheorghiu:

“Am luat la cunoștință de licitația bunurilor presupuse a aparține maestrului George Enescu. Am contactat telefonic Direcția pentru Cultură a Municipiului București care mi-a comunicat faptul că, în cursul zilei de 18 august 2021, s-a depus o solicitare de clasare pentru două bunuri aparținând maestrului Enescu, respectiv o partitură și o vioară.

Dosarul pentru partitură îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru analiza în vederea clasării, urmând ca pentru celălalt dosar să se aducă completări. În termen de cinci zile de la data depunerii, dosarul va ajunge la Ministerul Culturii. Totodată, voi lua legătura cu Muzeul Național „George Enescu” pentru a verifica originea acestor documente. Voi reveni cu detalii.”

De cealaltă parte, directorul casei de licitații, Cezar Florea, ne-a transmis: “casa de licitații Historic întrunește toate formalitățile legale, din toate punctele de vedere, depunând dosarele de clasare la Ministerul Culturii, Arhivele Naționale și Oficiul de Patrimoniu.”

Muzeul Național George Enescu susține că întreaga partitură a operei Oedipe se află în patrimoniul muzeului, în timp ce singura vioară Guarneri del Gesu cunoscută ca fiind una dintre viorile lui George Enescu, a răsunat ieri, de ziua compozitorului, la Muzeul Enescu.

“În ceea ce privește partitura operei Oedipe, manuscrisul acesteia se află la muzeu, bine păstrat în condiții corespunzătoare de conservare și protecție.

Muzeul deține, de asemenea, 5 viori care au aparținut lui George Enescu, toate clasate:: vioara Guarneri del Gesu (1731), al cărei drept de folosință îl are, în urma unui concurs, violonistul Gabriel Croitoru, 2 viori Paul Kaul, o vioară Gaspar da Saló, o vioră Pierre & Hippolyte Silvestre.

Vioara Guarneri del Gesu și vioara Paul Kaul (cea construită pe măsura mâinii lui Enescu) au răsunat ieri, 19 august, de ziua Maestrului, în Aula Palatului Cantacuzino.

Din1990, de când s-a redeschis Muzeul Național “George Enescu”, nu au fost înstrăinate obiecte de patrimoniu, dimpotrivă, demersurile managementului au fost îndreptate către sporirea patrimoniului și protejarea lui.” 

Conform procedurii legale, pentru obiecte de patrimoniu, statul român are drept de preemțiune la cumpărare. Dar procedura de clasare poate dura și câțiva ani. Licitația George Enescu va avea loc pe 22 septembrie 2021.

Festivalul George Enescu, prin Artexim, a anunțat azi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la investigarea acestui subiect.